Anca Maier, psihopedagog

ADHD la copii și tineri - Perspectiva învățătoarei - Povești cu minți sez. 2 - ep. 6 Pe parcursul acestui episod invitata noastră, Înv. Larisa Cristea, ne face cunoscută experiența ei de profesor în învățământul primar în ceea ce privește pro...

ADHD la copii și tineri - Perspectiva de părinte de copil cu ADHD- Povești cu minți sezonul 2, ep.2 Invitatul nostru din acest episod este Dr. Vlad Popescu, medic specialist pediatru, un profesionist dedicat și răbdător, care ne va împărtăși din experiența ...

ADHD la copii și tineri-Perspectiva psihoterapeutului de copii-Povești cu minți sezonul 2-episodul 3 În al treilea episod al acestui sezon îl avem ca invitat pe Ciprian Vasiu, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental.Alături de invitatul n...

📌La o simplă privire peste lista de simptome întâlnite în ADHD pare că diagnosticul poate fi pus cu ușurință de către oricine, mai ales atunci când simptomatologia este puternic manifestă. Cu toate acestea, există multe caracteristici descrise în cadrul acestei tulburări care se suprapun cu simptomele pe care le întâlnim în tulburările de anxietate. Nemaivorbind de faptul că, în unele cazuri, cele două sunt comorbide (apar în același timp)
📌Diagrama pe care o prezentăm mai jos vine în întâmpinarea a două nevoi fundamentale: pe de-o parte, atunci când vorbim despre dificultăți de sănătate mintală în general, și dificultățile emoționale ale copiilor în special, rareori există o singură tulburare prezentă. Din păcate, prezența comorbidităților este mai degrabă regula decât excepția. Pe de altă parte, pentru a putea identifica și recomanda tratamentul corect, e nevoie de o analiză riguroasă a simptomatologiei, de evaluări extensive și de interpretarea informațiilor în context clinic, adică ținând cont de particularitățile persoanei, de mediul din care aceasta provine și de normele culturale care se aplică persoanei respective.
📌Astfel, este important ca pacienții să evite autodiagnosticarea deoarece există riscul ca diagnosticul să fie greșit, iar acest lucru conduce la tratamentul greșit sau la o întârziere în implementarea tratamentului corect. În plus, așa cm arată și imaginea de mai sus, simptomele unei tulburări pot fi similare cu ale altora și doar o persoană cu o pregătire corespunzătoare poate face un diagnostic corect în baza unui examen medical detaliat și a testelor necesare.
📌Avem acces la multiple surse de informare, ceea ce poate fi în avantajul nostru, dacă aceste surse sunt utilizate corect. Însă, încercarea de a interpreta date medicale, rezultatele unor analize de laborator, teste specifice psihologice sau pur și simplu anumite simptome pe care le identificăm la noi înșine sau la cei din jurul nostru, fără a avea o pregătire medicală în prealabil, fără o experiență clinică și fără o judecată clinică formată în cadrul unui program de training intensiv, care să ne permită să integrăm și coroborăm aceste informații, poate produce multiple efecte negative.
📌Mai mult, autodiagnosticarea poate duce la apariția unui distres emoțional ridicat și nefolositor pentru pacient. În cazul în care persoana se îngrijorează cu privire la starea sa de sănătate și se autodiagnostichează greșit, aceasta poate fi afectată negativ din punct de vedere emoțional, aspect care poate agrava starea sa și poate face dificilă tratarea ulterioară.
📌Este foarte important ca pacienții să ia în considerare simptomele și să solicite evaluare de specialitate de la un medic, înainte de a se autodiagnostica sau de a-și administra orice formă de tratament.

ADHD la copii și tineri - Perspectiva profesorului de sprijin - Povești cu minți sezonul 2, ep 05 În cel de-al cincilea episod al acestui sezon invitata noastra, prof. Anca Maier, ne împărtășește care sunt dificultățile dar și aspectele pozitive pe care l...