Cardiologie Dr Teodora Filan

Cardio Clar explică. Cardiopatia ischemică — ce este boala coronariană, de fapt?

Fără termeni complicați. Fără mituri. Doar ce știm astăzi din medicină, pe baza ghidurilor europene de cardiologie (ESC).

Cardiopatia ischemică apare atunci când mușchiul inimii nu mai primește suficient sânge și oxigen prin arterele coronare — fie pentru că sunt îngustate de depuneri de grăsimi (ateroscleroză), fie, mai rar, pentru că vasele mici de la suprafața inimii nu funcționează cm trebuie.
Nu toate cazurile arată la fel
Ghidul ESC din 2024 a schimbat puțin felul în care privim această boală: nu mai vorbim doar despre blocaje mari, vizibile. Aproape jumătate dintre pacienții evaluați pentru dureri de piept au, de fapt, angină sau ischemie cauzată de spasme sau disfuncții ale vaselor mici, nu de blocaje mari — o situație care poate scăpa testelor clasice. (campus)
De aceea, evaluarea corectă contează la fel de mult ca tratamentul.
Cum se simte?
🔹 Durere sau presiune în piept, adesea la efort, care cedează în repaus.
🔹 Lipsă de aer, oboseală neobișnuită.
🔹 Uneori — mai ales la femei sau la persoane cu diabet — simptome mai discrete: greață, disconfort la nivelul maxilarului sau spatelui.
🔹 Și, la fel de important: uneori, niciun simptom, până la un eveniment acut.
De ce apare?
🔹 Hipertensiune arterială netratată.
🔹 Colesterol LDL crescut, care se depune în peretele arterelor.
🔹 Fumatul — unul dintre cei mai puternici factori de risc modificabili.
🔹 Diabetul zaharat.
🔹 Obezitatea și sedentarismul.
🔹 Istoricul familial de boală coronariană precoce.
🔹 Vârsta și, la femei, perioada de după menopauză.
Cum se pune diagnosticul?
Nu pornim direct spre teste complicate. Se începe cu o evaluare clinică atentă, apoi, în funcție de probabilitatea estimată de boală, medicul alege testul potrivit — de la un test de efort simplu, până la un angio-CT coronarian, care poate exclude boala fără proceduri invazive la mulți pacienți.
Ce tratament îți va da, de fapt, medicul?
De obicei, planul are trei direcții:
1. Controlul factorilor de risc
Tensiune, colesterol, glicemie — toate țintite prin tratament și stil de viață. Aici intră aproape mereu o statină, pentru scăderea LDL-ului, indiferent dacă simți sau nu simptome.
2. Tratament pentru simptome și protecție
Medicamente antianginoase (care reduc durerea din efort) și, frecvent, antiagregante plachetare, pentru a reduce riscul de formare a unui cheag pe o placă de aterom.
3. Revascularizare, dacă e nevoie
Dacă simptomele persistă sub tratament medicamentos sau dacă blocajul e într-o zonă cu risc mare — artera principală stângă, o porțiune importantă din artera descendentă anterioară sau mai multe artere afectate — se discută o procedură: angioplastie cu stent sau bypass coronarian. Alegerea ține cont de anatomia ta, de bolile asociate și, la fel de important, de preferințele tale, discutate împreună cu echipa medicală.
Ce vreau să reții: cardiopatia ischemică nu înseamnă că „ai un blocaj și gata". Este o boală care se gestionează pe termen lung, iar cea mai mare parte a tratamentului ține de constanță — luat corect, în fiecare zi, nu doar când apar simptome.
Pentru o inimă sănătoasă, începe cu informația corectă.
Explicată simplu, dar cu suflet.
Dr. Teodora Filan

Am tot stat să mă gândesc cm să vă spun asta fără să sune prea „oficial”. :)

În ultima perioadă am început să construiesc două spații noi, în care mi-aș dori să ne întâlnim și să vorbim mai mult despre **sănătatea inimii**.

Unul este **Dr. Filan Teodora** Dr Teodora Filan, pagina mea profesională, unde voi continua să vă povestesc despre cardiologie, despre munca de medic, despre lucrurile pe care le întâlnesc zi de zi și despre ceea ce cred că este important să știți.

Celălalt este **Cardio Clar** Cardio Clar.

Un proiect la care țin foarte mult și pe care îl construiesc cu gândul la pacient.

Ideea Cardio Clar a pornit dintr-un lucru pe care îl văd foarte des în cabinet: oamenii vor să înțeleagă ce li se întâmplă, dar informația medicală este uneori prea complicată, prea multă sau, pur și simplu, greu de găsit într-un singur loc.

Așa că mi-am propus să facem lucrurile puțin diferit.

Să vorbim despre inimă **simplu, clar și corect**, fără să pierdem însă partea importantă din informația medicală.

Vom vorbi despre tensiune, colesterol, infarct, AVC, fibrilație atrială, palpitații, prevenție, alimentație, mișcare și multe dintre întrebările pe care le aud în cabinet.

Dar Cardio Clar nu vreau să rămână doar o pagină cu informații.

Este începutul unui proiect mai mare.

În timp, mi-aș dori să construim **„Biblioteca pacientului”** – un loc în care să găsești explicații și materiale utile, pe înțelesul tău.

Lucrez și la ideea unei **aplicații pentru pacientul cu hipertensiune**, care să-l ajute să-și urmărească tensiunea, tratamentul, factorii de risc și să înțeleagă mai bine ce are de făcut zi de zi.

Și mai am câteva idei. :)

**Mici surprize și instrumente practice pentru pacienți**, pe care să le putem folosi realmente în viața de zi cu zi, nu doar să le citim și să le uităm.

Nu vreau să fie un proiect perfect de la început.

Vreau să fie un proiect **util**.

Și vreau să-l construiesc împreună cu voi, pornind de la întrebările, nevoile și lucrurile pe care le întâlnim cu adevărat în cabinet.

Așa că, dacă vreți să rămânem aproape, vă invit să urmăriți ambele pagini:

❤️Dr Teodora Filan – pentru partea profesională, cardiologie și jurnalul medicului.

❤️ Cardio Clar – pentru cardiologie explicată simplu, cu claritate și cu suflet.

Este un început nou pentru mine.

Și sper să devină, în timp, **un loc în care să găsiți nu doar informație, ci și puțin ajutor.**

Ne vedem acolo. ❤️

**Cardio Clar – cardiologie explicată cu claritate și cu suflet.**

Dr. Teodora Filan

**Cardio Clar explică. Fibrilația atrială — ce este și cm se tratează?**

Fără termeni complicați. Fără mituri. Doar ce știm astăzi din medicină.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac. Practic, activitatea electrică a atriilor devine dezorganizată — în loc să se contracte ritmic, ele „tremură" haotic. Rezultatul: bătăi neregulate, uneori prea rapide.

Ce simți? Depinde de persoană.

🔹 Palpitații, oboseală, lipsă de aer, amețeală.
🔹 Dar la fel de des — nimic. Mulți pacienți află întâmplător, la un control de rutină.

**De ce apare?**

Rareori dintr-un singur motiv. De obicei, e o combinație de factori care „obosesc" inima în timp:

🔹 Hipertensiunea arterială netratată sau prost controlată — cea mai frecventă cauză.
🔹 Vârsta — riscul crește semnificativ după 65 de ani.
🔹 Boli ale valvelor cardiace.
🔹 Hipertiroidism.
🔹 Consumul excesiv de alcool sau episoadele de „binge drinking".
🔹 Obezitatea și apneea de somn netratată.
🔹 Boală coronariană sau insuficiență cardiacă preexistentă.
🔹 Uneori, fără nicio cauză identificabilă — se numește fibrilație atrială idiopatică.

De ce contează, chiar și când nu simți nimic?

Pentru că fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral. Când atriile nu se contractă eficient, sângele poate stagna și forma cheaguri, care pot ajunge la creier.

**Ce tratament îți va da, de fapt, medicul?**

Depinde de tine, de forma de fibrilație și de riscul tău individual — dar, de obicei, planul are trei componente:

**1. Ceva pentru protecția împotriva accidentului vascular**
Cel mai probabil, un anticoagulant. Decizia ține cont de vârstă, boli asociate și un scor de risc calculat individual (CHA₂DS₂-VASc) — nu e „o rețetă pentru toată lumea", dar pentru majoritatea pacienților cu fibrilație atrială, beneficiul depășește clar riscul.

**2. Ceva pentru controlul ritmului sau al frecvenței**
Aici, medicul alege împreună cu tine una din două direcții:
— *Control de frecvență*: medicamente (beta-blocante, de exemplu) care țin inima să nu bată prea repede, chiar dacă rămâne neregulată.
— *Control de ritm*: încercăm să readucem inima la ritm normal, fie cu medicamente antiaritmice, fie printr-o procedură numită cardioversie, fie prin ablație (o procedură minim invazivă care „corectează" zona din inimă care declanșează haosul electric).

**3. Tratamentul cauzei de bază**
Dacă fibrilația vine din hipertensiune, tiroidă, apnee de somn sau exces de greutate — acestea intră și ele în plan. Fără să tratăm cauza, ritmul tinde să revină la neregularitate, indiferent cât de bine controlăm simptomele.

Ce vreau să reții:

Fibrilația atrială nu este o sentință. Este o afecțiune cu care se poate trăi bine, dacă e diagnosticată și tratată corect — și mai ales, dacă tratamentul e urmat constant, nu doar când „simți ceva".

Nu opri niciodată anticoagulantul din proprie inițiativă, chiar dacă te simți perfect. Acolo, de multe ori, ritmul „tăcut" e cel mai periculos.

Pentru o inimă sănătoasă, începe cu informația corectă.
Explicată simplu, dar cu suflet.

Dr. Teodora Filan

JURNAL DE MEDIC

După o gardă, uneori nu ești obosit doar de lipsa somnului.

Rămâi cu oamenii pe care i-ai văzut. Cu fețele lor, cu aparținătorii speriați, cu deciziile pe care a trebuit să le iei repede.

Și, în ultima perioadă, mă gândesc tot mai des la vârsta pacienților pe care îi văd.

Infarct.
AVC.
Tensiuni foarte mari.
Aritmii.

La oameni pe care, poate, cu câțiva ani în urmă, i-ai fi considerat „prea tineri” pentru astfel de diagnostice.

Și apare aproape mereu aceeași frază:

„Dar eu nu am avut nimic, doamna doctor. Toate analizele au fost normale.”

Și aici cred că este una dintre cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le înțelegem despre bolile cardiovasculare.

De cele mai multe ori, lucrurile nu se schimbă peste noapte.

Modificările se întâmplă încet, uneori ani de zile. Puțin câte puțin.

O tensiune ușor crescută, pe care o trecem cu vederea.
Un colesterol mai mare, dar „nu chiar atât de mare”.
Câteva kilograme în plus.
Fumat.
Puțină mișcare.
Somn puțin.
Stres mult.
Diabet sau glicemii care încep să se modifice.

Luate separat, poate că niciuna nu pare suficient de importantă încât să ne sperie.

Dar, în timp, se adună.

Și nu este vorba întotdeauna despre un singur factor care provoacă un infarct sau un AVC. Este, de multe ori, un cumul de factori care lucrează în liniște, ani după ani.

De aceea, „nu am avut nimic până acum” nu înseamnă neapărat că riscul nu există.

Iar „analizele au fost bune anul trecut” nu ne garantează că vor fi la fel și peste câțiva ani.

Prevenția înseamnă tocmai să observăm aceste lucruri înainte să ajungem la infarct, AVC sau la o altă complicație.

Poate că acesta este unul dintre cele mai grele lucruri pe care le învățăm în meseria asta: să convingi un om care se simte perfect că merită să aibă grijă de el.

Pentru că atunci când apare boala, uneori pacientul spune:

„Nu am simțit nimic.”

Și tocmai acesta este motivul pentru care controalele și prevenția contează atât de mult.

În spatele halatului, după o gardă, rămâne și gândul acesta:

Mi-aș dori să văd cât mai mulți pacienți înainte să apară infarctul sau AVC-ul, nu după.

Pentru că inima și vasele nu se schimbă, de obicei, într-o singură zi.

Se schimbă puțin câte puțin.
Iar lucrurile pe care le facem astăzi pot conta foarte mult peste câțiva ani.

Cardio Clar – cardiologie explicată cu claritate și cu suflet.

Dr. Teodora Filan

Cardio Clar explică.
Cum funcționează, de fapt, inima ta? Fără termeni complicați. Fără mituri. Doar ce știm astăzi din medicină.
Inima e un mușchi. Cam cât pumnul tău, dar face o treabă pe care niciun alt mușchi din corp nu o poate face: bate, fără pauză, aproximativ 100.000 de ori pe zi. Are patru camere. Două sus — atriile. Două jos — ventriculii. Sângele intră, trece printr-un sens bine stabilit și iese mai departe în corp. Între camere sunt niște „uși" — valvele — care se deschid și se închid ca să nu curgă sângele înapoi. Partea dreaptă a inimii trimite sângele la plămâni, ca să se încarce cu oxigen. Partea stângă îl trimite mai departe, la tot corpul. Sunt, practic, două pompe lipite una de alta, care lucrează sincronizat.
Sângele oxigenat iese din inimă prin aortă — cea mai mare arteră din corp, un fel de „autostradă principală" de unde pleacă toate ramificațiile spre organe. Dar chiar înainte să plece mai departe în corp, o mică parte din acest sânge se întoarce, de fapt, la inimă.
Prin arterele coronare — niște vase subțiri, dispuse ca o coroană pe suprafața inimii. Ele hrănesc chiar mușchiul inimii. Fără ele, inima nu ar avea energie să bată deloc.
Și mai e ceva esențial: inima are propriul ei sistem electric. Un impuls pornește dintr-un „nod" natural, călătorește prin mușchi și face inima să se contracte ritmic.

De aici vine, de fapt, bătaia pe care o simți. De ce contează toate astea pentru tine? Pentru că fiecare boală cardiacă „lovește" undeva în acest sistem.
🔹 Hipertensiunea forțează p***a să lucreze mai greu, ani de zile — și, în timp, poate afecta și peretele aortei.
🔹 Aritmiile apar când sistemul electric „greșește ritmul".
🔹 Bolile valvulare apar când „ușile" nu se mai închid sau deschid corect.
🔹 Infarctul apare când o coronară se blochează și o parte din mușchi rămâne fără sânge și fără oxigen.
🔹 Anevrismul de aortă apare când peretele acestei „autostrăzi principale" slăbește și se dilată.

Nu trebuie să memorezi anatomie. Dar dacă înțelegi această structură simplă — pompă, valve, sistem electric, aortă, coronare — tot ce urmează să discutăm despre patologii cardiace o să aibă mult mai mult sens.
Pentru o inimă sănătoasă, începe cu informația corectă. Explicată simplu, dar cu suflet.
Dr. Teodora Filan

Un minut pt inima ta.
Septembrie. Ghiozdane noi, orar nou, prima zi de școală.
Și, pentru mulți dintre voi, tot acum începe și tratamentul pentru tensiune. Nu e o coincidență chiar așa de mare — orice început vine cu un moment de reset. „De luni încep și eu."
Vestea bună: nu trebuie să înveți totul din prima zi.
Complianța la tratament — adică, pe românește, cât de constant îți iei tratamentul așa cm a fost recomandat — nu se construiește peste noapte. Se construiește pas cu pas, exact cm înveți orice rutină nouă.
De asta le spun mereu pacienților mei: nu te gândi la "tratament pe viață" din prima săptămână. Gândește-te doar la ziua de azi. Ai luat pastila? Bine. Mâine facem la fel.
Câteva repere care ajută la început:
🔹 Ia tratamentul la aceeași oră, legat de un obicei deja existent (cafeaua de dimineață, spălatul pe dinți)
🔹 Ține-l undeva vizibil, nu ascuns într-un sertar
🔹 Notează-ți valorile tensiunii, chiar și simplu, într-un carnețel
Rutina se formează în câteva săptămâni, nu într-o zi. Și fiecare zi în care ai luat tratamentul corect e un pas bun, chiar dacă nu simți nimic diferit.
Așa cm copiii au nevoie de câteva săptămâni să se acomodeze cu școala, și tu ai nevoie de timp să te acomodezi cu noua rutină. E normal.

Pentru o inimă sănătoasă, începe cu informația corectă.
Explicată simplu, dar cu suflet.
Dr. Teodora Filan

PENTRU PACIENTUL MEU.

„Doamna doctor, eu nu prea fac sport. N-am timp și nici nu cred că mai pot să mă apuc acum…”

Ba da.
Și poate că nici nu trebuie să începi cu „sport”.

Începe cu mișcare.

O plimbare.
Câteva minute în plus de mers pe jos.
Urcatul unor scări.
Grădinărit.
Bicicletă.
Înot.
Orice formă de activitate pe care o poți face în siguranță și pe care o poți transforma într-un obicei.

Pentru că inima nu are nevoie de o zi perfectă de sport.

Are nevoie de mișcare făcută regulat.

Când ne mișcăm, pulsul crește. Este normal. Inima bate mai repede pentru a trimite mai mult sânge și oxigen către mușchii care lucrează.

Iar după ce ne oprim, pulsul începe treptat să scadă.

Cu timpul, prin activitate fizică regulată, organismul devine mai eficient. Pentru aceeași activitate, inima poate lucra mai economic, iar la multe persoane activitatea fizică contribuie și la scăderea tensiunii arteriale în repaus.

Dar aici este partea pe care aș vrea să o reții:

nu intensitatea unei singure zile contează cel mai mult. Contează ce faci repetat.

Mai bine 20–30 de minute de mers, de mai multe ori pe săptămână, decât o zi în care faci foarte mult și apoi nu mai faci nimic două săptămâni.

Nu trebuie să demonstrezi nimic nimănui.

Poți începe cu puțin.

Astăzi 10 minute.
Săptămâna viitoare 15.
Apoi 20.

Și, încet, corpul se adaptează.

Pași mici. Siguri. Periodic. Constant.

Asta înseamnă, de multe ori, o schimbare adevărată de stil de viață.

Iar dacă ai hipertensiune, boală cardiovasculară, diabet, obezitate sau ai fost mult timp sedentar, nu transforma prima zi de mișcare într-un test de rezistență.

În anumite situații, tipul și intensitatea efortului trebuie adaptate și discutate cu medicul.

Și încă ceva:

Nu aștepta să ai chef.

Pune mișcarea în programul tău, așa cm pui o consultație sau o întâlnire importantă.

Pentru că sănătatea cardiovasculară nu se construiește într-o singură zi.

Se construiește din lucrurile mici pe care le facem suficient de des încât să devină parte din viața noastră.

Iar uneori, primul pas către o inimă mai sănătoasă este chiar…

un pas.

Pentru o inimă sănătoasă, începe cu informația corectă, explicată simplu, dar cu suflet.

Cardio Clar – cardiologie explicată cu claritate și cu suflet.

Dr. Teodora Filan

PENTRU PACIENTUL MEU.

„Doamna doctor, simt că îmi sare inima din piept. Uneori bate foarte tare, alteori parcă se oprește o secundă. Ar trebui să mă îngrijorez?”

Palpitațiile sunt unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la cardiolog.

Și primul lucru pe care vreau să îl știi este acesta:

Faptul că simți inima nu înseamnă automat că ai o boală de inimă.

Uneori, palpitațiile apar în contexte perfect explicabile: stres, anxietate, lipsă de somn, oboseală, cafeină în exces, alcool, deshidratare sau anumite medicamente.

Dar există și situații în care senzația de „inimă care o ia razna” poate fi expresia unei tulburări de ritm cardiac.

Extrasistole.
Tahicardie supraventriculară.
Fibrilație atrială.
Și multe alte tipuri de aritmii.

De aceea, nu încercăm să ghicim diagnosticul după senzație.

Încercăm să surprindem ritmul inimii exact în momentul în care apar simptomele.

Uneori este suficient un EKG.

Alteori, dacă palpitațiile apar rar, EKG-ul făcut între episoade poate fi perfect normal. Și atunci putem avea nevoie de monitorizare Holter sau de alte dispozitive de monitorizare a ritmului, în funcție de frecvența și caracteristicile episoadelor.

Și mai este ceva important:

nu toate palpitațiile se simt la fel și nu toate aritmiile dau palpitații.

Unele persoane simt fiecare extrasistolă.

Altele pot avea o aritmie fără să simtă aproape nimic.

De aceea, ceea ce contează nu este doar „cum se simte”, ci și ce se întâmplă cu ritmul inimii.

Când vreau să fii mai atent?

Dacă palpitațiile sunt noi, frecvente, prelungite sau apar împreună cu:

• durere sau presiune în piept
• lipsă de aer importantă
• amețeală severă sau leșin
• stare de slăbiciune marcată
• transpirații reci
• o frecvență cardiacă foarte mare sau neregulată care persistă

atunci nu le ignora și caută evaluare medicală rapidă.

Și încă ceva ce le spun des pacienților mei:

nu te speria de fiecare bătaie „ciudată” a inimii, dar nici nu te obișnui cu ele fără să afli de ce apar.

Inima noastră nu trebuie să fie „tăcută” ca să fie sănătoasă.

Dar atunci când începe să vorbească altfel decât o face de obicei, merită să o ascultăm.

Uneori ne spune doar că suntem obosiți.

Alteori ne spune că avem nevoie să schimbăm ceva.

Și uneori ne spune că trebuie să o investigăm.

Important este să aflăm care dintre cele trei este cazul tău.

Pentru o inimă sănătoasă, începe cu informația corectă, explicată simplu, dar cu suflet. ❤️

Cardio Clar – cardiologie explicată cu claritate și cu suflet.

Dr. Teodora Filan

✅Avem cea mai mare echipă de medici pneumologi din jud. Alba, din mediul privat! 👩‍⚕️Vă puteți programa cu încredere!
CARDIO HELP TEAM:
📍 Locație: Alba Iulia, Str. Crișanei nr. 10 (vizavi de Dispensarul TBC)
📞 Telefon: 0745 603 880 (program: 8:00 – 20:00, de luni până sâmbătă inclusiv)
🌐 Online 24/7: cardiohelpteam.ro/solicitare-programare