Lavand' di VIA

Ce bine ar fi să ne păstrăm mereu puțin din inocența copilăriei…
Să nu învățăm să fim falși doar pentru a fi pe placul lumii, să nu ne prefacem că suntem ceea ce nu suntem doar pentru a vrea să impresionăm pe ceilalți ..

Să avem curajul să rămânem sinceri, chiar și atunci când sinceritatea nu ne face populari. Să râdem din inimă, să iubim fără calcule și să nu ne fie rușine de bunătatea noastră.

Poate că, odată cu anii, ar trebui să devenim mai înțelepți, nu mai prefăcuți. Să învățăm să alegem oamenii, nu măștile. Să nu ne pierdem sufletul încercând să impresionăm priviri care, oricum, nu vor rămâne pentru totdeauna.

Copilăria ne învață să fim noi. Viața, uneori, încearcă să ne convingă să fim altcineva.
Iar poate cea mai frumoasă formă de maturitate este să crești… fără să-ți pierzi copilul din tine. 🤍
〰️

Milyen jó lenne, ha mindig megőriznénk egy kicsit a gyermeki ártatlanságunkból…
Ha nem tanulnánk meg hamisnak lenni csupán azért, hogy megfeleljünk a világnak, ha nem tettetnénk magunkat másnak csak azért, hogy lenyűgözzünk másokat…

Legyen bátorságunk őszintének maradni akkor is, amikor az őszinteség nem tesz minket népszerűvé. Nevessünk szívből, szeressünk számítások nélkül, és soha ne szégyelljük a jóságunkat.

Talán az évek múlásával bölcsebbé kellene válnunk, nem pedig képmutatóbbá. Meg kellene tanulnunk az embereket választani, nem az álarcokat. Ne veszítsük el a lelkünket azért, hogy olyan tekinteteknek próbáljunk megfelelni, amelyek úgysem maradnak velünk örökké.

A gyermekkor arra tanít minket, hogy önmagunk legyünk. Az élet pedig néha megpróbál meggyőzni arról, hogy valaki mássá kell válnunk.

Talán a felnőtté válás legszebb formája az, ha úgy növünk fel… hogy közben nem veszítjük el magunkból a gyermeket. 🤍

Așa cm păianjenul își țese pânza, fir cu fir, cu răbdare,
așa ne țesem și noi viața, zi după zi, alegere după alegere.
Fiecare decizie, fiecare pas, fiecare întâmplare
lasă în urmă câte un fir și se leagă de celelalte,
până când, fără să ne dăm seama, se conturează povestea noastră.

Nu putem alege toate întâmplările care ne ating,
dar putem alege ce facem cu ele și încotro ne poartă.
Iar la capătul tuturor alegerilor rămâne pânza pe care am țesut-o singuri —
cu bune, cu greșeli, cu răbdare și cu tot ceea ce am ales să fim.

𝐂ă𝐜𝐢 𝐯𝐢𝐚ț𝐚, î𝐧 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐞𝐢 𝐭ă𝐜𝐮𝐭, 𝐧𝐞 î𝐧𝐭𝐨𝐚𝐫𝐜𝐞 𝐚𝐝𝐞𝐬𝐞𝐚 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐚𝐦 𝐚ș𝐞𝐳𝐚𝐭 î𝐧 𝐞𝐚:
𝐜𝐮𝐦 îț𝐢 𝐚ș𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢, 𝐚ș𝐚 𝐝𝐨𝐫𝐦𝐢.
〰️
Ahogyan a pók türelmesen, szálról szálra szövi a hálóját,
úgy szőjük mi is az életünket, napról napra, döntésről döntésre.
Minden döntés, minden lépés, minden megtörtént esemény
hátrahagy egy újabb szálat, és összekapcsolódik a többivel,
míg végül, sokszor észrevétlenül, kirajzolódik a saját történetünk.

Nem választhatjuk meg mindazt, ami velünk történik,
de azt igen, hogy mit kezdünk vele, és merre engedjük, hogy vezessen.
És minden döntésünk végén ott marad a háló, amelyet mi magunk szőttünk —
a jóval, a hibáinkkal, a türelmünkkel és mindazzal, amivé válni akartunk.

𝐌𝐞𝐫𝐭 𝐚𝐳 é𝐥𝐞𝐭, 𝐚 𝐦𝐚𝐠𝐚 𝐜𝐬𝐞𝐧𝐝𝐞𝐬 𝐦ó𝐝𝐣á𝐧, 𝐠𝐲𝐚𝐤𝐫𝐚 𝐯𝐢𝐬𝐬𝐳𝐚𝐚𝐝𝐣𝐚 𝐚𝐳𝐭, 𝐚𝐦𝐢𝐭 𝐛𝐞𝐥𝐞𝐡𝐞𝐥𝐲𝐞𝐳𝐭ü𝐧𝐤:
𝐚𝐡𝐨𝐠𝐲𝐚𝐧 𝐯𝐞𝐭𝐞𝐭𝐭𝐞𝐝 𝐦𝐞𝐠 𝐚 𝐳 á𝐠𝐲𝐚𝐝, ú𝐠𝐲 𝐚𝐥𝐬𝐳𝐨𝐥.

Într-o altă toamnă🍂

Miroase a ploaie, a dor și-a amurg..

Bună dimineața cu vreme superbă de toamnă la Lavand' di VIA🪻💜
🫶🏻Să ne țină Dumnezeu sănătoși și să ne dea putere să putem munci pământul cu drag și cu spor.
〰️
Jó reggelt kívánunk, csodálatos őszi idővel a Lavand’ di VIA-nál! 🪻💜
🫶🏻 Adja Isten, hogy egészségben tartson bennünket, és adjon erőt ahhoz, hogy szeretettel és szorgalommal művelhessük a földet. 🙏🌾