Concept Natal

❤👉 Ieri o noua grupa de viitoare mamici interesate sa invete despre bucuria de a deveni mame a avut loc!!😊❤ Dintotdeauna am stiut ca parte din invatarea Cursurilor Lamaze se poate face prin ascultarea povestilor despre nastere..mereu raman surprinsa de poveste..😊👉In aceasta etapa de a fi pregatit pentru ce urmeaza in viata de parinte dorinta de a fi informat si pregatit pentru nastere naturala sau cezariana. ..si apoi urmatoarea etapa unde toate nevoile mamei sunt completate prin nastere si alaptare!!
Succes fetelor!!!😘❤

❤🌲🎅Oameni dragi, fie ca Sarbatoarea Craciunului, Magia iernii si bucuria de a-i avea aproape pe cei dragi sa va umple sufletul cu lumina si iubire!🤗💕🎁
🎅Un an care ne-a invatat sa apreciem mai mult ce avem deja.Un an al incercarilor in care ne-am propus cu totii sa devenim mai buni...mai iubitori..mai iertatori..mai plini de recunostinta si sa ne pastram speranta si lumina in sufletul nostru si pentru tot ceea ce D-zeu ne trimite!😘🤗💕Sa aveti parte de cele mai calde si fericite Sarbatori!😘❤

💕Oriunde in lume ati fi va doresc un CRACIUN FERICIT !!!💕🎅🌲🎁🎀
Va imbratisez cu multa bucurie si iubire infinita , Ramona💕🤗

❤"Din viața intrauterină copilul este un adevarat burete emotional.
👉Din săptămâna a - 25 - de sarcină creierul copilului este suficient de dezvoltat în uter încât să capteze nivelul de fericire sau de suferință al mamei.
👉Prin săptămâna a 25 a de sarcină se stabilesc conexiunile cortico-subcorticale asta rezultă că fătul nu este scutit de emoțiile mamei, care pot fi pozitive sau negative.
Emoțiile mamei îi pot influența starea mentală a copilul pe viață, chiar dacă psihicul copilului său este în curs de formare.

😇💭🙏Unii părinți au fost surprinși să își simtă copilul când se afla în uter, tresărind la perceperea unui sunet brutal.
Putem vorbi despre o schiță emoțională care asociază teama și zgomotul violet, așa cm iși traieste mama propiile emoții pe care involuntar le împărtășeste cu copilul ei.

De-a lungu întregii sale vieți, omul se confruntă cu emoții.
Ca sugar, trăiește primele sentimente de furie legate de frustrarea de a depinde de adult pentru a se hrani.
Când mai crește, îi este frică să adoarmă deoarece trebuie să infrunte monștri imaginari.

Puțin mai târziu simte tristețea de a fi singur la creșă, crezându-se abandonat.

Adolescent își exprimă furia împotrica nedreptăților la care este supus și se revoltă.

Ca adult se luptă pentru a-și păstra ceea ce are. Iar bătrân fiind se teme de moarte iminentă.

Coabităm întreaga viață cu emoțiile, dar în loc să facem din ele cele mai bune prietene, nu suntem tocmai în cele mai bune relații.

Acest lucru se întâmplă fără îndoială, deoarece părinții nu ne-au învățat să trăim în armonie cu ele, nu ne-au explicat cm să depășim furia, cm să ne calmăm frica, cm să profităm cât mai bine de bucurie sau cm să ne respectăm tristețea. Parinții noștri nu ne-au vorbit despre emoții, pentru că ei însăși nu știu nimic despre emoții.

Cum să le permitem micuților noștri să își exploateze toate resursele fără să fie inhibați de spaime si nici să lase furia să distrugă aceste resurse, când noi ca părinti nu știm cu ce se mănâncă aceaste emoții.

Societatea ne-a învătat să punem etichete proaste cand copii nostri experimenteaza diferinte emotii de ura la frica de la tristete la plan și asa mai departe. Sau sa le inabusim emotiile cu diverse calmante si autoritate verbala. Exemplu...Taci, sa nu-ti aud gura - ceea ce este extrem de gresit.

La rândul lor, parintii parintilor nostri nu au pus niciodată preț pe acest subiecr sau sa-l aplice în practicile lor educative. Cred ca multi dintre ei nici măcar nu stiau ce inseamna inteligenta emotionala și cat de mult rau ne facem daca nu stim cm sa gestionam sanatos emoțiile.

💓 se poate comporta,ca un virus care pirateaza sistemul psihic si comportamental si care are mai tarziu drept rezultat suferinta.

👉Unii parinti, aproape resemnati fata de starea de rău a bebelușului/copilului se blochează și încearcă tot felul de comportamente elaborate de tipul: ceai, dulciuri, masaj, îl lasă să plângă, îi face morală, tipa, se agită, se sperie, cand de fapt solutia este cunoașterea emoțiilor copilului tau și explicarea lor pe întelesul copiilor.

👉Cunoscându-i emoțiile, asa îi vei întelege si nevoile din acel momemt, și dintr-o relație tumultoasa poate să reiasă o relație sănătoasă bazată pe iubire si armonie.

Explică-i frumos copilului tău și cerez-ți scuze, pentru că toate trăirile lui emoționale duse la extrem, nu sunt ale lui.
Sunt mostenite de pe vremea când era în pântec și fără voia lui ca un burete a absorbit N emoții negative distructive.

❤🥰😇Spune-i copilului tău, că toate frustrarile si toată furia pe care o simte, vine dintr-un bagaj emotional care nu este al lui.

Elibereaza-l de poveri și ajută-l să-si traiască propriile emoții și nu emoțiile altora."
Sursa: Luna Agape

❤🌲🎅Oameni dragi, fie ca Sarbatoarea Craciunului, Magia iernii si bucuria de a-i avea aproape pe cei dragi sa va umple sufletul cu lumina si iubire!🤗💕🎁
🎅Un alt an cu multe provocari care ne-a invatat sa apreciem mai mult ce avem deja.Un an al incercarilor in care ne-am luptat cu totii sa devenim mai buni...mai puternici..mai calzi..mai plini de recunostinta si sa ne pastram speranta pentru tot ceea ce universul ne trimite!😘🤗💕
💕Oriunde in lume ati fi va doresc un CRACIUN FERICIT !!!💕🎅🌲🎁🎀
Va imbratisez cu multa bucurie si iubire infinita , Ramona💕🤗

😂😂😂

🙂Sunt parinti care aduc pe lume copii, le ofera lucrurile normale - adapost, hrana si educatie, iar apoi, cand copilul ajunge adult au diferite pretentii de la ei si le spun ca "eu m-am sacrificat pentru tine, acum tu esti dator sa faci ceea ce vreau eu".

❤Atunci cand aduci pe lume un copil, o faci pentru ca asa iti doresti tu, nu pentru ca acel copil a cerut asta . Parintii fac copii deoarece isi urmeaza instinctul biologic, pentru ca "asa se face", pentru ca doresc ca viata lor sa aiba un sens, pentru a-si hrani ego-ul prin creatia lor sau din alte motive la fel de egoiste.

(Sunt si parinti care aduc pe lume copii deoarece isi doresc sa ofere din preaplinul lor altei fiinte, iar acestia isi cresc copiii sustinandu-i sa devina adulti autonomi si independenti din toate punctele de vedere.)

❤A aduce pe lume un copil pentru tine, pentru satisfacerea nevoilor tale prezente sau viitoare (paharul de apa de la batranete), este un act de egoism extrem si practic ceea ce faci este ca aduci pe lume o fiinta pe care vrei sa o impovarezi cu diferitele tale nevoi. Este oare asta corect fata de fiinta pe care ai adus-o pe lume fara sa ai posibilitatea sa o intrebi daca isi doreste asta?

Tot ceea ce face un parinte pentru copilul sau, face de fapt pentru el insusi, deoarece copilul este creatia sa si este normal sa isi asume responsabilitatea pentru ceea ce a creat. Odata ce a adus pe lume un copil, parintele are datoria sa il creasca si sa ii ofere cel mai bun start din viata - iar asta nu reprezinta un sacrificiu, ci normalitatea.

🙈Copilul nu are nicio datorie fata de parintii sai. Daca a avut parte de o copilarie fericita, va simti singur sa isi ajute parintii atunci cand au nevoie, din iubire si recunostinta, si nu pentru ca se simte dator, obligat, santajat emotional sau manipulat in vreun fel.

Parintii aduc pe lume copii pentru ca asa vor ei, nu pentru ca acel copil a cerut asta, astfel ca nu se poate semna un contract in alb, de genul "eu te fac, investesc in tine, tu devii dator si apoi astept sa-mi recuperez investitia", cu o fiinta care nu poate sa decida pentru sine.

❤ Cea mai mare satisfactie si implinire a unui parinte ar trebui sa fie atunci cand vede ca a crescut un adult care are o viata frumoasa.

Daca faci copilul din motive egoiste si apoi incerci sa impovarezi acea fiinta cu responsabilitatea nevoilor tale, sa nu te surprinda faptul ca, atunci cand va avea ocazia, va pleca cat mai departe posibil de tine.
Ursula Sandner

POVESTEA ȘANȚULUI DE SUB NAS...

Este așa-numitul canal sub nazal sau arcul lui Cupidon și îți voi spune un mit despre asta.
O veche poveste evreiască spune că atunci când un copil se află în pântecele mamei sale și pentru că este o extensie a lui Dumnezeu, acesta conține în sine toată cunoașterea lumii,
numărul de stele pe cer, numărul de picături de apă dintr-un ocean
sau boabele de nisip care acoperă deșerturile, însăși cunoașterea cosmosului.
Nu există niciun mister pe fața pământului pe care să nu-l cunoască, nici un mister pe cer sau pe mare pe care să nu-l poată rezolva, dar când este pe cale să se nască, Îngerul său Păzitor coboară din cer și pune un deget pe buzele lui și îi sigilează toate cunoștințele sale în el.
În timp ce îi șoptește un singur cuvânt „ÎNVĂȚĂ” și astfel bebelușul este marcat cu un mic spațiu între buze și nas. Este semnul lăsat de degetul Îngerului său, care îl invită să folosească din plin
liberul lui arbitru, acela de a-și sluji semenii și de a-și croi drum prin această încercare care este viața.❤️❤️❤️(via B.L)